Vizualizare sursă pentru „Chroot”

Nu aveți permisiunea de a modifica această pagină, din următorul motiv:

Your IP address is in a range that has been blocked on all Wikimedia Foundation wikis.

The block was made by ‪EPIC‬. The reason given is Open proxy/Webhost: See the help page if you are affected.

Start of block: 2 iulie 2024 10:48
Expiry of block: 2 iulie 2025 10:48

Your current IP address is 206.189.44.186. The blocked range is 206.189.32.0/20.

Vă rugăm să includeți toate detaliile de mai sus în orice mesaje. If you believe you were blocked by mistake, you can find additional information and instructions in the No open proxies global policy.

Otherwise, to discuss the block please post a request for review on Meta-Wiki. You could also send an email to the stewards VRT queue at stewards@wikimedia.org including all above details.

Puteți vedea și copia codul sursă al paginii:

{{inițialămică}}
Comanda '''chroot''' pe un sistem de tip [[UNIX]] schimbă în mod aparent directorul root pentru procesul curent și pentru toate procesele derivate din acesta. Procesul nu poate accesa fișiere în afara directorului root asignat. Uneori, acest director setat cu chroot mai poartă și numele de ''chroot jail'' (închisoare).

Comanda chroot a fost introdusă în UNIX Versiunea 7, și a fost adăugată în [[BSD]] în 18 martie 1982 de Bill Joy pentru a testa sistemul de instalare și de build din BSD. Sub Linux, chroot este implementat în pachetul [[GNU]] [[coreutils]].

Pe lângă comandă, paginile de manual mai documentează și o funcție de sistem ''chroot(2)''. Funcția schimbă directorul root pentru procesul care o apelează. Prototipul funcție este următorul:

 #include <unistd.h>
 
 int chroot(const char *path);

==Sintaxă==
 chroot [OPTION] NEWROOT [COMMAND [ARG]...]

''NEWROOT'' desemnează noul director root, în timp ce ''COMAND [ARG]...'' desemnează o comandă specifică care să fie rulată de ''chroot''. Dacă comanda nu este specificată, chroot este aplicat procesului curent (în cele mai multe cazuri sesiunea [[shell]] curentă).

Dintre opțiunile posibile amintim
: '''--userspec=USER[:GROUP]''' - implicit, procesul este rulat de utilizatorul curent; utilizatorul poate fi schimbat cu această opțiune
: '''--groups=GROUPS''' - grupul poate fi și el schimbat


==Utilizare==
Comanda ''chroot'' poate fi utilizată pentru a crea o copie virtuală a sistemului de operare. Aceasta poate fi utilizată pentru:
; Testare și dezvoltare : Un mediu de test poate fi setat cu ''chroot'', evitându-se astfel rularea testului pe un sistem aflat deja în producție.
; Controlul dependințelor: ''chroot'' este o modalitate foarte bună de control al dependințelor dintre diferite module software aflate în dezvoltare.
; Compatibilitate : Uneori este nevoie să rulăm software mai vechi care necesită versiuni mai vechi ale unor biblioteci. Un mediu ''chroot'' este ideal pentru rularea acestui software.
; Recuperare : Sisteme care nu mai pot fi pornite de pe hard disc, se pot uneori porni rapid într-un mediu ''chroot'' plecând de la un Live CD sau alt mediu de pornire.
; Separarea privilegiilor : Programe care în mod potențial constituie o problemă de securitate se pot rula într-un mediu ''chroot''. Se aplică în general serverelor.


==Limitări==
* ''chroot'' nu a fost conceput ca o metodă apărare în cazul atacurilor directe de escaladare a privilegiilor de utilizator. În multe sistem, este posibil un al doilea ''chroot'' pentru a ieșii din cel oficial. Pentru a reduce probabilitatea ca așa ceva să se întâmple, programele rulate prin ''chroot'' trebuie să renunțe la privilegiile de root imediat după schimbarea ''chroot''. Există sisteme concepute de la bun început unde un al doilea ''chroot'' nu este posibil, de exemplu [http://man.freebsd.org/chroot/2 FreeBSD jail].
* La pornire, procesele așteaptă să găsească o serie de resurse, precum spațiu de disc într-un director temporare, drivere, biblioteci software etc. Toate aceste resurse sunt presupuse a fi la o locație fixă în directorul root. În cazul unui sistem ''chroot'', noul director root trebuie să fie populat cu toate aceste resurse.
* Numai [[utilizatorul root]] poate efectua un ''chroot''. Intenția este de a împiedica utilizatorul să adauge un program [[setuid]] într-un director chroot jail împreună cu fișire <code>/etc/password</code> și <code>/etc/shadow</code> care ar duce la o escaladare a privilegiilor. Îl împiedică de asemenea pe utilizator să seteze un [[sandbox]] neprivilegiat unde să ruleze aplicații în care nu se poate avea încredere.
* Mecanismul ''chroot'' nu a fost intenționat pentru a gestiona resurse de sistem precum [I/O], [[bandwidth]], [[cpu]], [[disc]]. Nu toate resursele sistemelor UNIX sunt vizibile ca fișiere și deci nu pot fi controlate prin ''chroot''. Multe resurse sunt accesibile direct printr-un apel de funcție de sistem.

Unele sistem UNIX extind sistemul ''chroot'' pentru a depăși aceste limitări. Termenul folosit pentru a descrie aceaste extensii este '''virtualizare la nivel de sistem de operare''' (în engleză operating system-level virtualization). Exemple:
* [[Solaris Containers|Containers]] în [[Solaris Operating System|Solaris]]
* [[Linux-VServer]], [[FreeVPS]], și [[OpenVZ]] pentru [[Linux]]
* [[FreeBSD jail|Jails]] în [[FreeBSD]]
* [[sysjail|Sysjails]] în [[NetBSD]] și [[OpenBSD]]
* [[DragonFly BSD jails]] în [[DragonFly BSD]]

==Aplicații grafice rulate în chroot==
Unele aplicații grafice pot fi rulate într-un mediu chroot<ref>{{Citation |publisher=Mandriva.com |language=en |title=Cum sa rulezi aplicatii in Chroot |url=http://wiki.mandriva.com/en/Development/Howto/Chroot |access-date=2023-01-28 |archive-date=2008-01-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080119134339/http://wiki.mandriva.com/en/Development/Howto/Chroot |dead-url=unfit }}</ref><ref>{{Citat web |url=http://gentoo-wiki.com/HOWTO_startx_in_a_chroot |accessdate=2010-07-25 |titlu=copie arhivă |archive-date=2008-09-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080921055156/http://gentoo-wiki.com/HOWTO_startx_in_a_chroot |dead-url=yes }}</ref>. Modalități de rulare:
* [[xhost]] (se copiază fișierul .Xauthority)
* [[Xnest]], [[Xephyr]] (sau orice alt server X real pornit din mediul chroot)
* Accesarea mediului chroot prin [[SSH]] folosind facilitatea de [[X11 forwarding]] (ssh -X)
* [http://www.elstel.com/openroot/ openroot] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100813232148/http://www.elstel.com/openroot/ |date=2010-08-13 }} în cazurile în care serverul X a fost pornit cu opțiunea -nolisten și un server [[SSH]] nu este prezent


==Aplicații unde chroot este utilizat==
* [[Gentoo]] Linux utilizează un sistem chroot pentru instalarea sistemului de operare. Calculatorul se pornește de pe un Live-CD, odată pornit un mediu chroot este setat unde are loc instalarea noului sistem de operare.
* Ca și în [[BSD]], [[Debian]] și [[Ubuntu]] folosesc chroot extensiv în etapa de dezvoltare și build pentru a detecta problemele generate de dependințele dintre diversele module software. Această metodă de build poartă uneori numele de [[sandbox]]ing, și este prezentă de asemenea în [[Gentoo]], [[SUSE]] etc. [[Fedora]] și [[Red Hat]] sunt construite în mediu chroot folosind programul utilitar [http://fedoraproject.org/wiki/Projects/Mock mock].
* Severul de mail [[Postfix]] folosește o serie de programe individule, fiecare dintre ele într-un mediu chroot separat.
* Multe server [[FTP]] folosesc chroot pentru separarea privilegiilor odată ce utilizatorul a fost autentificat. 
* [[OpenSSH]] folosește chroot în mod extensiv pentru separarea privilegiilor. Fiecare client autentificat este plasat într-un mediu chroot separat.<ref>{{citat web|title = sshd_config(5) manual page|url = http://www.openbsd.org/cgi-bin/man.cgi?query=sshd_config|accessdate = 2008-04-27|date = 2008-04-05}}</ref>


==Referințe==
{{listănote|2}}


==Legături externe==
*{{en icon}} [http://linuxmanpages.com/man1/chroot.1.php Pagina manual chroot(1)]
*{{en icon}} [http://www.elstel.com/openroot/ openroot - an extended chroot with X11 access, /dev & /media automounting & more.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100813232148/http://www.elstel.com/openroot/ |date=2010-08-13 }}


{{Comenzi UNIX}}
{{Virtualization software}}
[[Categorie:UNIX]]
[[Categorie:Comenzi UNIX]]
[[Categorie:Linux]]

Formate folosite în această pagină:

Format:* (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Citat web (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Citation (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Column-count (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Comenzi UNIX (modificare)
Format:En icon (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Indicație limbă (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Inițială mică (modificare)
Format:Inițialămică (modificare)
Format:Listănote (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Navbox (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Tnavbar (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Virtualization software (modificare)
Format:Webarchive (modificare)
Format:• (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Arguments (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1 (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/COinS (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Configuration (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Date validation (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Identifiers (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Utilities (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Whitelist (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/styles.css (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:DateUtils (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:DateUtils/data (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Navbar (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Navbox (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Roman (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Webarchive (modificare)

Înapoi la Chroot.

Adus de la https://ro.wikipedia.org/wiki/Chroot