pătură
Aspect
Etimologie
Din latină *pittŭla, diminutiv de la *pitta („pată”).
Alternativ pat („sol, înveliș”), plural paturi, de unde s-a refăcut un singular analogic.
Pronunție
- AFI: /'pə.tu.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului pătură | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | pătură | pături |
Articulat | pătura | păturile |
Genitiv-Dativ | păturii | păturilor |
Vocativ | ' | ' |
- bucată dreptunghiulară dintr-o țesătură (deasă și groasă) de lână, de fire sintetice, de bumbac, care servește mai ales la învelit.
- O pătură de bumbac.
- strat dintr-o substanță, dintr-o materie (care acoperă ceva în mod uniform); fiecare dintre straturile suprapuse care alcătuiesc un tot.
- (geol.) strat.
- (reg.) foaie de aluat.
- (fig.) categorie, treaptă sau grup social; p. ext. oamenii care alcătuiesc o asemenea categorie, treaptă sau grup social.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
învelitoare dintr-o țesătură groasă
|
|