Ticu Archip
| Ticu Archip | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Târgoviște, Dâmbovița, România |
| Decedată | (74 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | traducătoare scriitoare |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea din București (matematică, ) |
| Patronaj | Universitatea din București |
Modifică date / text  | |
Sevastia Ticu Archip (n. 4 ianuarie 1891, Târgoviște, d. 31 martie 1965[1], București) a fost o prozatoare și autoare de opere dramatice din România.
A fost fiica lui Grigore Archip, licențiată a Facultății de Matematică a Universității din București, asistentă universitară la Facultatea de Matematică și mai apoi profesoară de matematică la liceul de fete "Regina Maria".
A fost membră fidelă a Cenaclului „Sburătorul”, din 1924, și a colaborat la „Cetatea literară”, „Tiparnița literară”, „Reporter”, „Vremea” etc. În perioada 1926-1928 a făcut parte din comitetul de redacție al Revistei Scriitoarelor și Scriitorilor Români, revistă în care a publicat în 1932 piesa Gura de leu, jucată la Teatrul Național în 1935.
A fost o antifeministă hotărâtă.[2]
A tradus din Joseph Conrad, Alexandre Dumas, Oscar Wilde, Jules Verne, Maxim Gorki.
Pe strada „Sfântul Constantin” la nr 13A din București există o placă memorială în cinstea ei[3].
Opere
[modificare | modificare sursă]- Colecționarul de pietre prețioase, nuvele, 1926
- Aventura, 1929
- Patul fraților, nuvelă, 1949
- Trilogia de romane Soarele negru, din care apar doar primele două romane, Oameni, 1946 și Zeul, 1949
- Teatru
- Inelul, jucată în 1921 la Teatrul Național București[1] și publicată în 1922.
- Traduceri
- Lev Tolstoi, Opere, I Copilăria. Adolescența. Tinerețea, în colaborare cu Maria Vlad, București, 1953;
- Iuri Tifonov, Studenții, în colaborare cu I. Frunză, București, 1953;
- Alexandre Dumas, Cei trei mușchetari]], I-II, în colaborare cu M. Fanny Lehrer, București, 1956 (alte ediții: 1959; 1964; 1993; 2002);
- Vilis Lācis, Patria pierdută, în colaborare cu I. Block, București, 1957;
- Bret Harte, Surghiuniții din Poker Flat, Editura Pentru Literatura Universală, 1965
- Jules Verne, Uimitoarele peripeții ale domnului Antifer, în colaborare cu Mimi Westfried, București, 1959 (ediția II, București, 1970);
- Joseph Conrad, Lord Jim, prefață de M. Bogdan, București, 1964 (ediția II, 1985);
- Hans Scherfig, Primăveri irosite, în colaborare cu Vladimir Munteanu, București, 1964;
- Oscar Wilde, Prințul fericit și alte povestiri, prefață de Vladimir Colin, București, 1960 (alte ediții: 1967, 1976, 1982, 1996);
- Joseph Conrad, Inima întunericului, Pitești, 2003.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Dicționar de literatură română, coordonator Dim. Păcurariu, Ed. Univers, București, 1978
- ^ „Femeile intre ele” in 1937 Autor: Bianca Burța, publicat în observatorcultural.ro, nr. 767 din 10 aprilie 2015
- ^ „Placa Memorială Ticu Archip”. Arhivat din original la . Accesat în .