Károly Király

Károly Király
Date personale
Născut	26 septembrie 1930 Diciosânmartin, România
Decedat	4 noiembrie 2021 (91 de ani)[1] Budapesta, Ungaria[2]
Copii	1
Cetățenie	România
Etnie	maghiară
Ocupație	economist politician
Limbi vorbite	limba română limba maghiară
Membru al CC al PCR
În funcție 12 august 1969 – 28 noiembrie 1979
Membru supleant al Comitetului Executiv al CC al PCR
În funcție 12 august 1969 – 21 iulie 1972
Prim-secretar al Comitetului raional de partid Gheorgheni
Prim-secretar al Comitetului județean de partid și președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Covasna
Deputat în Marea Adunare Națională
În funcție 1969 – 1973
Senator UDMR al județului Covasna
În funcție 1990 – 1992
Premii	Ordinul Muncii
Partid politic	PCR UDMR
Alma mater	Școala Centrală a Comsomolului din Moscova
Profesie	dulgher, politician senator
Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Károly Király (n. 26 septembrie 1930, Diciosânmartin, în prezent Târnăveni, județul Mureș – d. 4 noiembrie 2021) a fost un politician maghiar din România, membru al Partidului Comunist Român din septembrie 1954, prim secretar al comitetelor județene ale PCR din Covasna și Caraș-Severin, căzut în dizgrație la sfârșitul anilor 1970. La alegerile din 20 mai 1990 a fost ales senator de Covasna din partea UDMR, mandat pe care l-a exercitat până la demisia sa de la data de 12 decembrie 1991.^[3]

• Patru clase primare (1939–1943);
• Cursul seral de U.T.M. (1948–1949);
• Curs de trei luni al U.T.M.;
• Școala Centrală a Comsomolului din Moscova (1957);
• Liceul;
• Școala Superioară de Partid „Ștefan Gheorghiu“, curs fără frecvență.

Între 1966-1968 a fost prim-secretarul Uniunii Tineretului Comunist din Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, totodată membru în biroul politic executiv al Regiunii Mureș-Autonomă Maghiară. Între 1968-1972 a fost prim secretar al organizației județene a PCR din Covasna, membru supleant al CPEx al CC al PCR.

În 1972, în semn de protest împotriva politicii partidului, a demisionat din funcții, dar este numit fără drept de apel ca prim-secretar al CJ al PCR din județul Caraș-Severin. După câțiva ani s-a întors la Târgu Mureș. În 1978 a scris o scrisoare de protest, în care denunța măsurile statului român luate împotriva minorității maghiare. La 16 iunie 1978 o persoană necunoscută a tras cu arma asupra mașinii sale. Este numit director al fabricii de conserve din Mediaș. La 15 mai 1979 a trimis o scrisoare la Amnesty International, acuzând Securitatea că ar fi încercat să-i prejudicieze sănătatea prin iradiere sau administrarea de substanțe cancerigene.^[4]

După revoluția din decembrie 1989 a fost ales vicepreședinte în Consiliul Provizoriu de Uniune Națională. A fost unii dintre membrii fondatori ai UDMR-ului. În timpul evenimentelor din martie 1990 de la Târgu Mureș a exercitat presiuni asupra comandanților militari români cerând să intervină și să împiedice atrocitățile.

Există ipoteza conform căreia Károly Király ar fi fost agent sovietic. În 1987, cu ocazia vizitei lui Mihail Gorbaciov în România, Károly Király, care era consemnat la domiciliu, a fost adus de la Târgu Mureș la București de o mașină a ambasadei sovietice și a participat la recepția la care a fost prezent și Nicolae Ceaușescu. În timpul acestei recepții Gorbaciov a stat de vorbă cu Király vreo zece minute. După recepție Király a fost dus cu o mașină sovietică înapoi la Târgu Mureș.^{[necesită citare]}

• Ordinul Muncii clasa a II-a (4 aprilie 1962) „pentru merite deosebite în munca de colectivizare a agriculturii și întărirea economico-organizatorică a gospodăriilor agricole colective”^[5]
• Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România” clasa a II-a (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”^[6]

• ro Membrii CC al PCR