mite

Din mită.

• AFI: /ˈmi.te/

1. forma de plural nearticulat pentru mită.

(català)

Din latină mythus < de origine greacă.

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

mite m., mites pl.

1. mit

• mitologia

(English)

Din engleza medie mite, care provine din engleza veche mīte < proto-germanică *mītōn < *maitanan ("a tăia"). Provine din proto-indo-europeană *mei- ("mic").

• AFI: /maɪt/

mite, pl. mites

1. acarian
2. (ist.) monedă mică care circulase în Anglia
3. greutate mică
4. (gener.) orice obiect mic

(français)

Din franceza medie și franceza veche mitte care provine din neerlandeza medie mīte < proto-germanică *mītōn.

• AFI: /mit/

mite f., mites pl.

1. molie
2. (pop.) acarian

• 2: acarien

• antimite
• mitage
• miter

• mite des fourrures
• mite des tapis
• mite des vêtements
• mite textile

• teigne

(italiano)

Din latină mitis.

• AFI: /ˈmite/

1. (despre climă) blând, temperat

   Il clima è più mite nel pomeriggio.

2. (despre persoane) blând, liniștit, cumpătat, moale
3. (despre prețuri) accesibil, rezonabil
4. (despre sentințe) indulgent, răbdător
5. (despre animale) blând, neagresiv

• 1: temperato
• 2: bonario, mansueto
• 5: mansueto

• mitezza

• venire a più metti consigli