aplica
Etimologie
Din franceză appliquer < latină applicare.
Pronunție
- AFI: /a.pli'ka/
Verb
Conjugarea verbului aplica | |
Infinitiv | a aplica |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
aplic |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să aplice |
Participiu | aplicat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun.
- A aplica un sigiliu.
- a pune ceva în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra.
- A aplica un procedeu.
- A aplica un tratament.
- a raporta un principiu general la un caz concret, particular.
Sinonime
Cuvinte derivate
Locuțiuni
Traduceri
a pune ceva pe (sau peste) altceva