Rusalii

În Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la început, o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se oferă pârgă din roadele pământului (Ex 23, 16; Num 28, 26; Lv 23, 16), numită și „Sărbătoarea săptămânilor” Șavuot (Ex 34, 22; Lv 23, 15). Mai târziu, ajunge o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieșirea din Egipt (Ex 19, 1-16).

Și Rusaliile creștine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului și iubirii, prin coborârea Sfântului Duh. Rusaliile reprezintă și consacrarea solemnă a Bisericii întemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfânt nu este dăruit numai Bisericii în ansamblu, ci și fiecărui creștin în parte, cu darurile sale (cf. Gal 5, 22). Minunea Rusaliilor de la Ierusalim se continuă în Biserică, aducând rod în taina Sfântului Mir. De aceea, Rusaliile sunt și o sărbătoare de mulțumire pentru harul Mirului.

Semnificația Rusaliilor creștine mai poate cuprinde următoarele aspecte:

• revărsarea eshatologică a Duhului Sfânt (cf. Ioel 3, 1-5, citat de Petru în cuvântarea sa din Fapte 2)
• încununarea Paștelui lui Hristos, prin revărsarea Duhului asupra apostolilor
• adunarea comunității mesianice, potrivit profețiilor
• deschiderea Bisericii către toate popoarele
• începutul misiunii

Cuvântul românesc "rusalii" derivă din lat. Rosalia, prin termenul din gr. medie ρουσάλια și sl. rusalija^[1].

"Cincizecime" este un calc după gr. πεντηκοστή, "(ziua) a cincizecea", denumire care arată că sărbătoarea are loc la 50 de zile după Paști. .^[2]

Peste această sărbătoare s-a suprapus sărbătoarea pogorârii Sfântului Duh. Denumirea și sărbătoarea rusaliilor a fost împrumutată și de către romani. Când Imperiul Roman a devenit creștin în marea majoritate, această sărbătoare (împreună cu multe altele) au fost creștinate în sensul că au primit o semnificație creștină, suprapusă vechii sărbători, în timp semnificația și motivele inițiale fiind date uitării.

Deja Apostolul Pavel acorda importanță acestei sărbători (cf. Fapte 20, 16). Pentru comunitățile creștine care aveau vii înaintea ochilor roadele și mărturiile acestei zile de întemeiere a Bisericii, împreună cu minunile Duhului Sfânt, sărbătorirea anuală a coborârii Duhului Sfânt era de la sine înțeles.

Potrivit informațiilor din Peregrinatio Etheriae, spre sfârșitul secolului al IV-lea, la Ierusalim, sărbătoarea începea cu o celebrare nocturnă. Dimineața, prima slujbă se ținea pe Golgota, iar a doua pe Sion, locul coborârii Duhului Sfânt. După-amiaza, pe Muntele Măslinilor se ținea o celebrare în amintirea Înălțării Mântuitorului.

La Roma, Rusaliile au devenit, pe lângă Paști, a doua sărbătoare rezervată botezurilor. De aceea, vigilia și săptămâna Rusaliilor au fost rânduite asemănător vigiliei și săptămânii Paștelui. Deja în vremea Papei Leon cel Mare (440-461), în săptămâna după Rusalii urmau trei zile de post din ciclul Quattuor tempora. În secolul al XI-lea, s-a introdus, în Biserica Romei, octava Rusaliilor; în 1969, prin revizuirea anului liturgic, s-a înlăturat octava, pentru a se reveni la structura în care Rusaliile încheie ciclul pascal.

„Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce prea înțelepți pe pescari ai arătat, trimițându-le lor Duhul Sfânt; și printr-înșii lumea ai vânat, iubitorule de oameni, mărire Ție!”. Așa glăsuiește troparul acestui mare praznic al Bisericii Ortodoxe. Conform Bisericii Ortodoxe, acest important eveniment al rusaliilor reprezintă ziua de naștere a Bisericii creștine, întrucât în această zi a luat ființă în chip văzut această instituție divino-umană, întemeiată în chip nevăzut, odată cu jertfa Mântuitorului pe cruce.

Duminica de astăzi mai este numită și „Duminica Cincizecimii”, întrucât pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli, în Ierusalim, a avut loc în cea de-a cincizecea zi de la Înviere. Sfântul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor” (cap. 2), istorisește momentul în care Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru început aceștia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. Spre mirarea multor oameni aflați în Ierusalim, cei doisprezece au început să facă cunoscută învățătura Mântuitorului către neamuri, în diferite limbi, deși acești ucenici erau știuți de mulți dintre cei prezenți ca fiind evrei simpli, în nici un caz preocupați de învățarea limbilor străine.

Trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul: „Dar Mângâietorul, Duhul Sfânt, pe care Tatăl Îl va trimite întru numele Meu, Acela vă va învăța toate și vă va aduce aminte de toate cele ce v-am spus Eu” (Ioan 14.26). Într-adevăr, când Duhul Sfânt S-a pogorât peste Apostoli, aceștia au devenit „preaînțelepți”, fiind umpluți „de lumina, râvna și toate harurile dumnezeiești” - așa cum prea frumos exprima Patriarhul Justinian. Abia după acest moment, ucenicii Domnului au ieșit în toată lumea, săvârșind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând, de la oameni simpli la împărați, pe mulți la dreapta credință. Începutul are loc chiar în această zi a Pogorârii Duhului Sfânt când, în urma predicii Sfântului Apostol Petru, „ca la trei mii de suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate a celor care credeau în Hristos.

Începând cu anul 2008, prima și a doua zi de Rusalii au fost declarate zile libere. (cf. Legea nr. 202/2008 - MO 728 din 28.10.2008^{[nefuncțională]})

Lunea Rusaliilor este zi nelucrătoare în România, Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, Țările de Jos, în unele cantoane din Elveția, Madagascar, Norvegia, Senegal, Ungaria, Togo. În Suedia nu mai este zi nelucrătoare din 2006, an în care la 6 iunie (sărbătoare națională suedeză) a devenit zi nelucrătoare.

Nu este zi nelucrătoare în țări cu tradiție catolică: Italia, Brazilia, Irlanda, Spania, Canada, Portugalia, Polonia, Camerun și nici în Bulgaria și Rusia, țări cu tradiție ortodoxă.

• Șumuleu Ciuc^[3]

• Catedrala Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți
• Biserica de lemn din Lunca Mureșului
• Catedrala Coborârea Sfântului Spirit din Lugoj
• Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Zalău
• Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Parcul Alexandru Ioan Cuza, fost Parcul I.O.R., din București
• Biserica de lemn din Târgu Frumos
• Biserica de lemn din Dângău Mic
• Biserica de lemn din Frata
• Biserica de lemn din Căzănești, județul Hunedoara
• Biserica Pogorârea Sfântului Duh, din Julița, comuna Vărădia de Mureș, județul Arad
• Biserica de lemn din Dușești „Pogorârea Sfântului Duh”
• Biserica Pogorârea Sfântului Duh, din Vicovu de Jos, județul Suceava
• Biserica Sfântul Spirit din Oradea
• Biserica ortodoxă română Sfântul Ștefan cel Mare, Sfântul Martin de Tours și Pogorârea Sfântului Duh, Viena, Austria

•  
  O descriere occidentală a Cincizecimii, pictată de Jean II Restout, 1732.
•  
  Imagine medievală occidentală a Cincizecimii de la deliciul Hortus de Herrad din Landsberg (secolul al XII-lea)

• P. de Surgy, „Rusalii”, în Vocabular de teologie biblică, București 2001, p. 653-654.
• A. Schott, „Dominica Pentecostes (Pfingstsonntag)”, în Das vollständige römische Meßbuch, Freiburg 1962, p. 566-568.
• Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic român, Tenerife 1958-1966.
• Legea 202/2008 de modificare a Codului Muncii, prin care prima și a doua zi de Rusalii au fost declarate libere.

• Sărbătorile la români: Cincizecimea, Simion Florea Marian, Iordan Datcu, Editura "Grai și Suflet-Cultura Națională", 2001

• Sărbătoarea Rusaliilor Arhivat în 16 aprilie 2011, la Wayback Machine.
• Rusaliile: Cinci traditii intr-o singura sarbatoare, 23 iunie 2013, Iulian Voicu, Ziare.com
• Evenimentul Cincizecimii si nasterea comunitatii crestine, 10 aprilie 2007, Constantin Preda, CrestinOrtodox.ro
• Rusaliile - Făpturi fantastice și ritualuri de exorcizare la români Arhivat în 15 martie 2007, la Wayback Machine., Agonia.ro
• Rusaliile, cea mai veche sărbătoare creștină, 11 iunie 2011, Florian Bichir, Evenimentul zilei
• Rusaliile, data de naștere a Bisericii, 3 iunie 2012, Florian Bichir, Evenimentul zilei
• Pogorârea Sfăntului Duh pe Muntele Sion^{[nefuncțională]}, 27 mai 2007, Florin Mihai, Jurnalul Național
• Strat de Rusalii^{[nefuncțională]}, 7 mai 2009, Simona Chiriac, Jurnalul Național
• Trei zile de Rusalii^{[nefuncțională]}, 4 iunie 2009, Simona Chiriac, Jurnalul Național
• Tradiții de Rusalii. Ce puteți păți dacă nu respectați această sărbătoare VIDEO, 3 iunie 2012, Alina Stan, Adevărul
• Pogorârea Duhului Sfânt (Duminica Rusaliilor), 10 iunie 2006, Liliana Ivan, Adevărul
• Sărbători creștine - Pogorârea Duhului Sfânt Arhivat în 11 iulie 2012, la Wayback Machine., 18 iunie 2003, Revista Magazin
• Rusaliile - Obiceiuri de Rusalii, 3 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro
• De la Valea cu Dor la Rusalii^{[nefuncțională]}, 4 iunie 2009, Adrian Bucurescu, România liberă
• Rusalii: minunea „auzirii“ sau a „vorbirii“ în limbi? Arhivat în 11 noiembrie 2013, la Wayback Machine., 3 iunie 2012, Pr. Prof. Dr. Stelian Tofană, Ziarul Lumina
• Cincizecimea - „metropolă a sărbătorilor“ Arhivat în 2 septembrie 2014, la Wayback Machine., 12 iunie 2011, Arhim. Dr. Ignatie Trif, Ziarul Lumina
• Tâlcuirea imnografiei sărbătorii Rusaliilor Arhivat în 2 septembrie 2014, la Wayback Machine., 23 mai 2010, Pr. Asist. Drd. Alexandru Dumitrescu, Ziarul Lumina
• Icoana Pogorârii Sfântului Duh Arhivat în 2 septembrie 2014, la Wayback Machine., 16 iunie 2008, Bogdan Scorțea, Ziarul Lumina
• Rusaliile