Neagoe Basarab

După unii, Neagoe Basarab era fiul marelui vornic Pârvu Craiovescu, și al soției acestuia, Neaga, după alții, al lui Basarab al IV-lea cel Tânăr. A crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit, după moda vremii, o educație temeinică.^[5] Cunoștea greacă și slavonă.

A călătorit prin câteva țări din Europa centrală și prin Imperiul Otoman. La încheierea acestor călătorii, preia diverse funcții în structurile statale ale Țării Românești. Este numit succesiv în dregătoriile de postelnic la 28 ianuarie 1501, mare postelnic (decembrie 1501 - 19 iunie 1509) și mare comis (24 aprilie 1510 - 28 noiembrie 1511).

După ce a urcat pe tronul Țării Românești (23 ianuarie 1512), Neagoe Basarab a încurajat dezvoltarea comerțului și meșteșugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să mențină relații de prietenie cu Ungaria. A practicat o politică de echilibru, căutând să contrabalanseze suzeranitatea turcească prin legături diplomatice cu puterile creștine.

A încercat de pildă să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma, și chiar să medieze conflictul dintre creștinii ortodocși și catolici. Continuă viziunea și obiectivele politice inițiate de Ștefan cel Mare și încearcă să devină parte a unei coaliții a statelor răsăritene împotriva Imperiului Otoman.^[6][7] În anul 1519 Neagoie Basarab împreună cu Ștefan al IV-lea trimit un singur ambasador la Vatican prin intermediul căruia "Basarab și aleșii săi fii Theodosie și Petru și urmașii săi și Ștefan și fiii săi" promiteau că vor participa alături de ceilalți principi creștini și de papă la "sfânta expediție împotriva lui Selim I, tiranul turcilor".^[8] Țara rămâne pe perioada domniei lui vasală Imperiului Otoman.

Neagoe Basarab a făcut donații generoase mănăstirilor ortodoxe (în Țara Românească, în țările din Balcani, Patriarhiei Ecumenice, lăcașurilor de cult din Ierusalim și de la Muntele Sinai). În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeș, în jurul căreia s-a născut legenda Meșterului Manole.

• În 1512 ieromonahul Macarie tipărește un Tetraevanghel slavon la Târgoviște cuprinzând cele patru evanghelii așezate în ordinea canonică: Matei, Marcu, Luca și Ioan. Această lucrare conține un cuvânt înainte aparținând lui Neagoe Basarab, din care spicuim: ‟ Pentru că Dumnezeu, Cel căruia întru Treime ne închinăm, a binevoit să umple Biserica Sa cu cărți sfinte pentru folosul cititorilor, drept aceea și eu, întru Hristos Dumnezeu binecredinciosul și de Dumnezeu păzitul și domn însuși stăpânitor Io Basarab /.../ am râvnit pentru această de suflet mântuitoare carte Tetraevanghel, cu ajutorul Sfântului Duh și cu dragostea către sfintele Biserici /.../. Rog deci pe cei tineri, pe cei vârstnici și pe cei bătrâni, care veți citi sau veți scrie, pentru dragostea lui Hristos, să îndreptați iar pe noi care cu osârdie ne-am trudit la această lucrare, să ne binecuvântați, pentru ca împreună slăvind pe Tatăl, din care sunt toate, pe Fiul, prin care sunt toate, și pe Duhul Sfânt, întru care sunt toate, să aflăm aici pace și milă, iar dincolo să ne bucurăm de lumină și fericire.”

Este ctitorul complexului monahal și al bisericii monument din Curtea de Argeș (1517). Pe lângă multe alte ctitorii a reedificat biserica de la Argeș care era căzută în ruină "ca sa nu fie spre batjocură limbilor străine"^[9] Reprezentările de pe fațada exterioară a bisericii prevestesc - înainte de apariția reformei protestante - pictura exterioară moldovenească și inaugurează după cum afirmă Sorin Ulea și Paul Chihaia o viziune militantă unitară a românilor ortodocși în lupta împotriva turcilor.^[10][11]

Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii vechi sud-est europene, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie, scrisă în slavonă, dar tradusă după cum s-a speculat de Udriște Năsturel în română cândva pe la jumătatea veacului al XVII-lea (există o copie atestată în limba română din 1654)^[12].

Prin condeiul său, Neagoe Basarab, în „învățăturile” sale către fiul său Teodosie, așternu pe hârtie nu numai principii de guvernare politică a statului, principii morale de educare a tineretului, ci și principii de îmbunătățire spirituală, care oferă celor ce le vor urma moștenirea adevăratelor valori, cele duhovnicești. Această monumentală lucrare a fost creată între anii 1519-1521. În volumul „Monumenta Romaniae Vaticana” apărut în 1996, Ion Dumitriu-Snagov a comentat un manuscris aflat în Biblioteca Vallicelliana din Roma, aducând dovezi referitoare la faptul că „învățăturile” lui Neagoe Basarab au fost plagiate pentru Ivan cel Groaznic. Plagiatul a fost executat de Teodor Mamalachos, ambasadorul lui Ivan cel Groaznic la Constantinopol, cu scopul ca acest document sa constituie o „întărire” doveditoare a înaltei culturi, moralități și viziuni princiare a lui Ivan cel Groaznic în procedura de recunoaștere oficială ca împărat de către Patriarhul Constantinopolului. În procesul de plagiere, Teodor Mamalachos a șters în principiu numele Neagoe și Teodosie, înlocuindu-le cu Vasile și Ivan. Nu a fost însă destul de consecvent și a uitat să înlocuiască de exemplu numele Neaga (mama lui Neagoe Basarab), precum și numele fetelor voivodului: Stana, Roxana și Anghelina. Documentul semnat de Teodor Mamalachos a fost descoperit în anul 1988 de către cercetătorul italian Santo Luca, fără însă ca acesta să cunoască importanța acestei descoperiri. Studiul atent al plagiatului a fost făcut însă, după cum menționam, de Ion Dumitriu-Snagov.^[13]

La 500 de ani de la urcarea lui Neagoe Basarab pe scaunul Țării Românești, Banca Națională a României a pus în circulație, la 25 iunie 2012, o emisiune monetară formată dintr-o monedă de aur cu titlul de 900‰, având valoarea nominală de 100 de lei, într-un tiraj de 250 de exemplare, de calitate proof, cu diametrul de 21 mm, greutatea de 6,452 grame și cantul zimțat, și dintr-o monedă comemorativă de circulație, de alamă, cu valoarea nominală de 50 de bani, emisă într-un tiraj de 1.000.000 de exemplare. Moneda de circulație este rotundă, cu diametrul de 23,75 mm și greutatea de 6,1 grame. Cantul monedei de circulație este neted, având inscripționat de două ori textul ROMANIA, intercalat de câte o steluță.^[14][15]

• Doamna Milica Despina of Serbia (d. 30 January 1554), fiica de unui despotului sârb Ioan Brancovici^[16][17]
  • Stana a Valahiei, Doamnă a Moldovei (1503 – 1530). Se căsătorește cu Ștefan IV al Moldovei. Din acest mariaj rezultă patru băieți, inclusiv Ioan Vodă cel Viteaz.
  • Teodosie al Valahiei, Domn al Țării Românești (1505 – 25 Ianuarie 1522)
  • Ruxandra Basarab a Valahiei, Doamnă a Țării Românești (1506 – 1545). Se căsătorește pentru prima dată cu Radu de la Afumați, însă niciun copil nu este născut din această uniune. Pentru a doua oară, se mărită cu Radu Paisie cu care are 4 copii, 2 fete și 2 băieți.
  • Ioan al Valahiei (1508 – 27 November circa 1518)^[18]
  • Angelina a Valahiei (1509 – 3 August circa 1519)^[18]
  • Petru al Valahiei (1510 – 15 Martie circa 1519)^[18]

• Pavel Chihaia, De la "Negru Vodă" la Neagoe Basarab. Interferențe literar-artistice în cultura românească a evului de mijloc. Editura Academiei. București 1979.
• Radu Ștefan Ciobanu, Neagoe-Basarab: 1512-1521, București, Editura Militară, 1986, 200 p.
• Nicolae Constantinescu, Curtea de Argeș (1200-1400): asupra începuturilor Țării Românești, București, Editura Academiei, 1984, 170 p.
• Mihai-D. Grigore, Neagoe Basarab -- Princeps Christianus. Christianitas-Semantik im Vergleich mit Erasmus, Luther und Machiavelli (1513-1523), Frankfurt Main, Peter Lang, 2015, 433p.
• Manole Neagoe, Neagoe Basarab, București, Editura Științifică, 1971, 263 p.
• Antonie Plămădeală, Neagoe Basarab, domn al culturii românești, în: Dascăli de cuget și simțire românească, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1981.
• Ion D. Sandu, Neagoe Basarab, apărător și sprijinitor al ortodoxiei, Sibiu, 1938.
• Dan Zamfirescu, Neagoe Basarab și Învățăturile către fiul său Theodosie. Problemele controversate, București, Minerva, 1973, 449p.
• Neagoe Basarab, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. Versiunea originală, facsimil și ediție bilingvă slavonă-română a lui Gheorghe Mihăilă, București, Roza Vânturilor, 1996.
• Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie (text)
• B. PETRICEICU-HASDEU BASARABII CINE? — DE UNDE? — DE CÂND? BUCURESCI STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECU Strada Berzei 59. 1894 pag. 6.

• (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
• Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
• (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
• Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
• Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
• Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]

• Familia Basarabilor
• Lista domnilor Țării Românești

• Conformism și nonconformism ortodox la Neagoe Basarab, 19 octombrie 2012, Marius Vasileanu, Ziarul de Duminică
• CANONIZARE / Neagoe Basarab a fost trecut în rândul sfinților, 25 octombrie 2008, Daniela Cârlea Șontică, Jurnalul Național
• Domnitorul supus Domnului Arhivat în 26 septembrie 2013, la Wayback Machine., 3 octombrie 2010, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
• Sfântul Voievod Neagoe Basarab, prinț al păcii Arhivat în 25 septembrie 2013, la Wayback Machine., 26 septembrie 2009, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
• Sfințenia lui Neagoe Vodă Basarab Arhivat în 3 septembrie 2014, la Wayback Machine., 20 iunie 2008, Ziarul Lumina
• Un mare ctitor de lăcașuri sfinte^{[nefuncțională]}, 26 septembrie 2011, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
• Temeiuri pentru canonizarea lui Neagoe Basarab, 24 octombrie 2008, CrestinOrtodox.ro
• Sfantul Voievod Neagoe Basarab, 25 mai 2012, Calinic Arhiepiscop al Argesului si Muscelului, CrestinOrtodox.ro
• Învățăturile lui Neagoe Basarab, furate de Ivan cel Groaznic Arhivat în 23 februarie 2014, la Wayback Machine., 9 februarie 2011, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina
• Sfinții unui neam smerit și iubitor de Hristos^{[nefuncțională]}, 17 iunie 2012, Augustin Păunoiu, Ziarul Lumina
• Neagoe Basarab si Schitul Ostrov, 18 septembrie 2006, Viața Vâlcii