Ion Niculi

politician român
Ion Niculi
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
Decedat (92 de ani) Modificați la Wikidata
Iași, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul „Eternitatea” din Iași Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiesindicalist[*]
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Primar al municipiului Iași Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deConstantin Crăcană
Succedat deOctav Iliescu
Deputat în Marea Adunare Națională Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Modificați la Wikidata

PremiiErou al Muncii Socialiste[*] ()
Medalia de Aur „Secera și Ciocanul”[*] ()
Partid politicPCR 
Blocul Național Democrat 
PMR  Modificați la Wikidata

Ion Niculi (n. , Iași, România – d. , Iași, România) a fost un demnitar comunist român, care a deținut funcția de vicepreședinte al Prezidiumului Republicii Populare Române (30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948).

Biografia de ilegalist

modificare

Ion Niculi s-a născut la data de 25 ianuarie 1887 în orașul Iași, într-o familie de muncitori. A lucrat de timpuriu ca ucenic, apoi lucrător tipograf. Începând din anul 1912 participă la mișcarea muncitorească, în special la numeroase acțiuni revendicative ale muncitorilor tipografi și textiliști din Iași.

În anul 1921, devine membru al Partidului Comunist Român. În perioada 1923-1931, îndeplinește funcția de secretar al Comisiei locale muncitorești din Iași, afiliată Consiliului General al Sindicatelor Unitare din România. În această calitate, reprezintă ca delegat muncitorimea ieșeană la congresele de la Sibiu, Cluj și Timișoara.

De asemenea, între anii 1925-1933, a activat în cadrul Blocului Muncitoresc Țărănesc, precum și în alte organizații inițiate și conduse de către PCR. A avut un rol important la manifestările de la Casa Poporului din Iași (constituită în anii 1918-1921), la tipărirea ziarului Moldova Roșie din satul Vlădiceni - Iași, la procurarea unor documente necesare muncii clandestine, precum și la desfășurarea activității altor organizații ieșene muncitorești și socialiste.

Din cauza activității conspirative desfășurate și a funcțiilor de conducere deținute în organizațiile muncitorești comuniste, Ion Niculi a fost arestat în numeroase rânduri și condamnat, executând pedepse în închisorile pentru deținuți politici de la Galata - Iași, Chișinău, Doftana și Târgu Jiu.

Activitatea în timpul regimului comunist

modificare

După răsturnarea guvernului antonescian la 23 august 1944, i se încredințează diverse funcții în partid și în stat. În urma alegerilor parlamentare din noiembrie 1946, este ales ca deputat al Blocului Național Democrat, îndeplinind funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Prezidiul Republici Populare Române în 1948; de la stânga la dreapta Ștefan Voitec, Mihail Sadoveanu, Gheorghe Stere, Constantin Ion Parhon și Ion Niculi.

După proclamarea Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, Ion Niculi a fost ales membru (vicepreședinte) al Prezidiumului Republicii Populare Române (30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948), alături de Constantin Ion Parhon, Mihail Sadoveanu, Ștefan Voitec și Gheorghe Stere. Ion Niculi a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1948 - 1957.

Membru al Comitetului regional Moldova al P.C.R. din anul 1946, Ion Niculi a fost ales la Congresul din 1948 ca membru în Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român (noua denumire a PCR). În anul 1955 a fost ales membru al Comisiei Centrale de Revizie a partidului. De asemenea, în perioada 28 martie 1953 - 1956, a ocupat funcția de președinte al Comitetului executiv al Sfatului Popular al orașului Iași (funcție echivalentă cu cea de primar). Ulterior, a devenit președinte al Consiliului Regional Iași al ARLUS.

Ion Niculi a primit titlul de "Erou al Muncii Socialiste”. A decedat la data de 31 iulie 1979 în orașul Iași, la vârsta de 92 ani, fiind înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași.

Decorații

modificare
  • titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[1]
  • medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[1]

Bibliografie

modificare
  • Ștefan S. Gorovei - Ion Niculi - membru al primului Prezidiu (apărut în revista Magazin Istoric nr. 12 / decembrie 1972, p. 55-57)
  • Ionel Maftei - Personalități ieșene (vol. IV, Iași, 1987)
  • Ion Țăranu - În cel dintîi Prezidiu al Republicii. Interviu cu tovarășul Ion Niculi (apărut în revista Cronica nr. 51 / 22 decembrie 1972, p. 3)
  • Ion Țăranu - De vorbă cu Ion Niculi, membru al întîiului Prezidiu al Republicii (apărut în cotidianul Flacăra Iașului nr. 8172 / 28 decembrie 1972, p. 3)
  • *** - Ion Niculi (1887-1979). Necrolog (apărut în cotidianele Flacăra Iașului nr. 10211 / 1 august 1979 și Scînteia nr. 11490 / 1 august 1979)