Florența

oraș din Italia

Florența (în italiană Firenze) este capitala regiunii italiene Toscana și a provinciei Florența. Este cel mai populat oraș din Toscana, cu o populație de 367.569 de locuitori (1.500.000 în zona metropolitană).[4]

Florența
Firenze
—  Orașe  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Logo oficial
Prapur
Florența se află în Italia
Florența
Florența
Florența (Italia)
Poziția geografică
Coordonate: 43°47′N 11°15′E ({{PAGENAME}}) / 43.783°N 11.250°E

ȚarăItalia Italia
Regiune Toscana
Provincie Florența

cod ISTAT048017

Guvernare
 - PrimarDario Nardella (Partito Democratico, )

Suprafață[2]
 - Oraș102,41 km²
Altitudine[3]50 m.d.m.

Populație (30 aprilie 2009)[1]
 - Oraș368.362 locuitori
 - Densitate3.596,9 loc./km²

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal50121-50145
Prefix telefonic055

Localități înfrățite
 - 41 orașe înfrățitelistă

Prezență online
Site oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Florența
Poziția localității Florența
Poziția localității Florența
Centrul Istoric al Florenței
Patrimoniul Mondial UNESCO
Centrul Istoric al Florenței
ȚaraItalia Italia
Unitate administrativăcittà metropolitana di Firenze[*][[città metropolitana di Firenze (Metropolitan municipality of Italy)|​]], Toscana Modificați la Wikidata
TipCultural
Criteriii, ii, iii, iv, vi
Referință174
Regiunea**Europa și America de Nord
Anul1982 (Sesiunea a 6-a)
Centrul Istoric al Florenței se află în Italia
Centrul Istoric al Florenței
Centrul Istoric al Florenței
Centrul Istoric al Florenței (Italia)
Poziția geografică
Coordonate43°46′17″N 11°15′15″E ({{PAGENAME}}) / 43.771388888889°N 11.254166666667°E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO

Generalități

modificare

Orașul se află pe râul Arno și este cunoscut pentru istoria și importanța sa în Evul Mediu și în Renaștere, în special pentru arta și arhitectura sa. Un centru comercial și economic medieval, fiind unul dintre cele mai bogate orașe ale timpurilor,[5] Florența este considerat locul de naștere al Renașterii italiene; de fapt a fost numită Atena din Evul Mediu.[6] A fost mult timp sub conducerea de facto a Familiei Medici. Din 1865 până în 1870 orașul a fost de asemenea capitala Regatului Italiei.

Centrul istoric al Florenței atrage anual milioane de turiști și a fost declarat de UNESCO Patrimoniu mondial în 1982. Florența este unul din cele mai frumoase orașe din lume, cu o istorie și cultură remarcabilă. Centrul istoric din Florența este alcătuit din numeroase piețe elegante, palate renascentiste, academii, parcuri, grădini, biserici, mănăstiri, muzee, galerii de artă și ateliere. Orașul este una din cele mai căutate destinații turistice din lume.

Orașul oferă o gamă largă de colecții de artă, în special cele găzduite de Palazzo Pitti și de la Galeria Uffizi, (care primește aproximativ 1,6 milioane de turiști pe an).[7] Florența este probabil ultimul oraș conservat al Renașterii din lume[8] și este considerat de mulți ca fiind capitala italiană a artei. Acesta a fost locul de naștere sau de domiciliu a numeroase personalități istorice marcante, cum ar fi: Dante, Boccaccio, Leonardo da Vinci, Amerigo Vespucci, Botticelli, Niccolò Machiavelli, Brunelleschi, Michelangelo, Donatello, Galileo Galilei, Catherine de' Medici, Antonio Meucci, Guccio Gucci, Salvatore Ferragamo, Roberto Cavalli, Florence Nightingale și Emilio Pucci.

Florența are o istorie lungă și plină de evenimente, fiind un oraș roman, apoi capitala Republicii Florentine și leagănul Renașterii italiene. Florența a fost unul din cele mai importante orașe din Europa și din lume pentru aproximativ 250 de ani - de la 1300 la 1500.[9]

Influența Florenței în domeniile artei și culturii era așa de puternică încât dialectul vorbit în secolul al XIV-lea a fost și este baza limbii italiene literare. Aproape toți scriitorii și poeții din literatura italiană sunt oarecum legați de Florența, acest lucru ducând în cele din urmă la adoptarea dialectului florentin mai presus de toate dialectele locale, ca limbă literară.[10]

Florinul de aur, moneda Florenței, a fost motorul care a scos Europa din evul mediu. Florența a finanțat dezvoltarea industriei în toată Europa - din Marea Britanie la Bruges, de la Lyon până în Ungaria. Republica Florentină i-a finanțat pe regii englezi în timpul Războiului de o sută de ani. Florența a finanțat de asemenea papalitatea, inclusiv construcția Avignon și reconstrucția Romei, când papalitatea s-a întors din Exilul de la Avignon.

Florența a fost casa familiei Medici, una dintre cele mai importante familii de nobili din istorie. Lorenzo de' Medici a fost considerat un geniu politic și cultural din Italia în secolul al XV-lea. Doi membri ai familiei, au fost papi: Leo X și Clement VII la începutul secolului al XVI-lea. Catherine de Medici s-a căsătorit cu regele Henric al II-lea al Franței și, după moartea sa în 1559, a domnit ca regent în Franța. Medici au condus Marele Ducat al Toscanei, începând cu Cosimo I de Medici, în 1569, până la moartea lui Gian Gastone de'Medici, în 1737.

Demografie

modificare

Florența - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Lăcașuri de cult

modificare

Palate ale Renașterii

modificare

Obiective turistice

modificare

Domul Santa Maria del Fiore, campanila și baptisteriul San Giovanni, Biblioteca "Laurenziana" a lui Michelangelo; Ponte Vecchio; Universitatea (1321), Academia de Artă, Galeria Uffizi, Palazzo Pitti, Muzeul Național Bargello, Muzeul de Arheologie; Biblioteca Nazionale Centrale di Firenze⁠(de)[traduceți], cea mai mare bibliotecă din Italia; Centrul de Circulație; Palatul Gondi; Palatul Medici; Biserica Santa Maria Novella; Biserica Santa Trinità; Bazilica Santa Croce; Biserica San Lorenzo; Piazzale Michelangelo, unde se află replica în bronz a statuii lui David etc.

„Coridorul Vasari” („Il Corridoio vasariano”)

modificare

Un coridor secret (asemănător "Pasajului Borgo" din Vatican) se găsește la Florența. La cererea ducelui Cosimo I de Medici, Giorgio Vasari a construit în 1565 "Il Corridoio vasariano", o pasarelă secretă, care unea Palazzo Vecchio (reședința oficială) cu Palazzo Pitti, parcurgând Muzeul Uffizi și traversând apoi fluviul Arno peste Ponte Vecchio. Coridorul a servit ca posibilitate de refugiu pentru familia ducală, în caz de necesitate.

Economie

modificare

Principalele ramuri industriale ale Florenței sunt industria textilă, marochinăria și prelucrarea metalelor prețioase.

Turismul este bine dezvoltat.

Transporturi

modificare

În anul 1992 a fost dată în folosință Calea ferată de mare viteză Florența-Roma⁠(en)[traduceți], parte a proiectului căilor ferate de mare viteză din Italia. Principala stație feroviară a orașului este Gara Firenze Santa Maria Novella⁠(en)[traduceți].

Personalități

modificare
  1. ^ ‘City’ population (i.e., that of the comune or municipality) from demographic balance: January–April 2009[nefuncțională], ISTAT.
  2. ^ Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011 (în italiană), Istituto Nazionale di Statistica, accesat în  
  3. ^ https://www.tuttitalia.it/toscana/77-firenze/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Bilancio demografico anno 2008, dati ISTAT
  5. ^ „Economy of Renaissance Florence, Richard A. Goldthwaite, Book – Barnes & Noble”. Search.barnesandnoble.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Profs. Spencer Baynes, L.L.D., and W. Robertson Smith, L.L.D., Encyclopaedia Britannica. Akron, Ohio: The Werner Company, 1907: p.675
  7. ^ „Contact Support”. Itvnews.tv. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Miner, Jennifer (). „Florence Art Tours, Florence Museums, Florence Architecture”. Travelguide.affordabletours.com. Accesat în . 
  9. ^ Britannica Concise Encyclopedia. „Florence (Italy) – Britannica Online Encyclopedia”. Britannica.com. Accesat în . 
  10. ^ „History of the Italian Language”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare

Imagini

Vezi și

modificare

Galerie de imagini

modificare

Baptisteriul San Giovanni - Poarta Paradisului

modificare

Schema basoreliefurilor: 1. Adam și Eva 2. Cain și Abel 3. Noe 4. Abraham și Isaac 5. Jacob și Esau 6. Iosif și Beniamin 7. Moise 8. Iosua 9. David și Goliat 10. Solomon și Regina din Saba.