Aristide Iliescu

Aristide Iliescu (n. ?, Singureni, județul Vlașca (interbelic), azi județul Giurgiu – d. 2 iulie 1942, București), a fost un sculptor, pictor și gravor român.^[1]

A plecat să studieze la München (1900–1903) cu o bursă de studii pentru sculptură.^[2]

În revista „Universul Literar” Anul XXVIII — No. 9, luni, 28 februarie 1911 a fost publicat următorul text:^[3]

Tânărul pictor și sculptor care își are deschisă acum Expoziția în palatul Ateneului, d-l Aristide Iliescu, este diplomat ai școalelor de bellearte din București și München și e profesor de desen la liceul Mihai Viteazul. Lucrările d-sale au fost totdauna prețuite, în toate expozițiile, ca și în ale soc. «Tinerimea artistică» al cărei membru este.

La expoziția din 1906 a obținut Medalia de aur cu diplomă specială, alături de Wladimir Hegel, Dimitrie Paciurea și Dumitru Pavelescu-Dimo.^[4]

În februarie 1912 prefectul de Vâlcea, Gh. Sabin, a adresat Ministrului de Război rugămintea de a institui o comisie care să aleagă, dintre proiectele adunate de la diverși sculptori, pe “cel mai potrivit” pentru Monumentul Independenței din Râmnicu Vâlcea. Sculptorii convocați pentru concurs au fost: Dimitrie Paciurea, Frederic Storck, Bălăcescu, Oscar Späthe, Dimitrie D. Mirea, C. Mihăilescu, Filip Marin, Ioan Iordănescu, Pavelescu și Aristide Iliescu. Chiar dacă nu i s-a atribuit lui executarea lucrării, convocarea sa îl plasează la un nivel comparabil cu al celorlați concurenți.^[5]

A participat la Salonul Oficial din 1925, participarea la viața artistică, fiindu-i receptată și comentată în cronici de artă plastică.^[1]

În 1937 profesorul Aristide Iliescu a donat actualului Colegiu Național Mihai Viteazul din București un număr de 60 tablouri.^[6]

Expoziții personale în București:^[2]

1908, Ateneu (împreună cu Dimitrie Serafim),
1911, Ateneu (pictură),
1914; Ateneu (împreună cu A. Aescher);
1915, Ateneu, expoziția în folosul refugiaților ardeleni (pictură, pastel, sculptură).

Lucrări de sculptură

Monumentul eroilor români din Războiul de Independență - Detaliu

Monumentul eroilor români din Războiul de Independență din Potlogi, județul Dâmbovița, a fost dezvelit în anul 1910. Monumentul, amplasat lângă Consiliul Popular, are o înălțime de 5,40 m și reprezintă un soldat (vânător) în poziție de marș.^[7]

Note

^ ^a ^b „Armata română și patrimoniul național” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 24 decembrie 2015. Accesat în 5 martie 2016.
^ ^a ^b „Dicționarul sculptorilor din România secolele XIX–XX” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 23 septembrie 2015. Accesat în 5 martie 2016.
^ Galeria artiștilor români: D-l Aristide Iliescu
^ „Pavelesco–Dimo, Dimitrie” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 3 iunie 2013. Accesat în 30 decembrie 2010.
^ Doctor Gh. Sabin – Ctitor al Monumentului Independenței din Râmnicu Vâlcea^{[nefuncțională]}
^ „Colegiul Național Mihai Viteazul / istoric”. Arhivat din original la 6 martie 2016. Accesat în 5 martie 2016.
^ Monumentul Eroilor din Războiul de Independență comuna Potlogi - Dambovita^{[nefuncțională]}

Acest articol biografic despre un sculptor român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

[mapn-1] „Armata română și patrimoniul național” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 24 decembrie 2015. Accesat în 5 martie 2016.

[brezianu-2] „Dicționarul sculptorilor din România secolele XIX–XX” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 23 septembrie 2015. Accesat în 5 martie 2016.

[3] Galeria artiștilor români: D-l Aristide Iliescu

[4] „Pavelesco–Dimo, Dimitrie” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 3 iunie 2013. Accesat în 30 decembrie 2010.

[5] Doctor Gh. Sabin – Ctitor al Monumentului Independenței din Râmnicu Vâlcea^{[nefuncțională]}

[6] „Colegiul Național Mihai Viteazul / istoric”. Arhivat din original la 6 martie 2016. Accesat în 5 martie 2016.

[7] Monumentul Eroilor din Războiul de Independență comuna Potlogi - Dambovita^{[nefuncțională]}

[1]