Alexandru Poitevin-Scheletti
| Alexandru Poitevin-Skeletti | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1879  Iași, România |
| Decedat | 1959 (80 de ani) București, România |
| Părinți | Maria Skeletti sora lui Gheorghe Scheletti |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | pictor artist grafic[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Studii | Academia Julian |
| Mișcare artistică | impresionism, Cenaclul Idealist[*], Tinerimea artistică, Societatea Arta, Asociația artiștilor independenți |
Modifică date / text  | |
Alexandru Poitevin-Scheletti (n. 1879, Iași, România – d. 1959, București, România) a fost un pictor impresionist de origine greco-româno-franceză care a activat în România.
Biografie
modificarePărinții
modificareDin partea tatălui, Alexandru Poitevin-Skeletti se trage dintr-o familie de francezi. Numele amintește de zona Poitevin, o regiune central-vestică a Franței.[1]
Maria, mama pictorului Alexandru Poitevin-Skeletti, soră cu Gheorghe Scheletti, era fiica lui Petru Scheletti (1808 - 1878)[2], militar de carieră, colonel și aghiotant domnesc, și, din 1852, director al Departamentului Lucrărilor Publice din Principatul Moldovei, unul din reprezentanții influenți ai Mișcării separatiste din Moldova[3]
Studii și activitate creatoare
modificareA studiat pictura la Paris, la Academia Julian, iar în perioada 1905 - 1906 Poitevin-Skeletti a pictat țărmurile Mării Nordului de pe malurile din Dieppe și Le Tréport.[1]
În 1908, Skeletti a debutat la București, expunând la Tinerimea artistică[1] o serie de peisaje realizate în Franța, în special la Paris, Port-Neuf, pe Sena sau Cheile Luvrului.[4]
De România îl leagă și apartenența la Cenaclul Idealist, un cenaclu literar-artistic cu caracter simbolist, fondat în anul 1915 de Alexandru Severin și Ignat Bednarik, sub patronajul principesei Elisabeta și a principelui Carol.
În 1924 a debutat la Salonul Oficial.[4]
În anul 1938, cu prilejul sărbătorii „Luna Bucureștilor”, sub egida Primăriei Capitalei a fost editată lucrarea „Bucureștii Pitoresc” care cuprinde 20 de gravuri reprezentând locații reprezentative ale Bucureștilor.[5]
Scrieri
modificare- A. Poitevin-Scheletti: Bucureștii Pitoresc, mapă cu 20 de gravuri, dimensiuni 350 x 260 x 18 mm, Editura Institutul de Arte Grafice Eminescu, 1938
Ilustrație de carte
modificare- Alexandru T. Stamatiad (traducător), Poemele în proză ale lui Baudelaire, 96 p., ilustrații de Gropeanu, Alexandru Poitevin-Scheletti și Jean Alexandru Steriadi, Editura Alcalay & Calafateanu, 1912
- Maximilian Costin, Vioara, maeștrii și arta ei, cu 91 ilustrații prelucrate de pictorul Poitevin Scheletti, Editura Viața Românească, 1920
Bibliografie
modificare- E. Benezit, Dictionnaire critique et documentaire des Peintres, Sculpteurs, Dessinateurs et Graveurs, Librairie Grund, Paris, 1976
- Petre Oprea, Colecționarul mecena Alexandru Bogdan Pitești, Ed Maiko, București, 1999
- Theodor Enescu, Scrieri despre artă, Ed. Meridiane, București, 2003
- Petre Oprea, Expozanți la saloanele oficiale de pictură, sculptură, grafică 1924-1944, București, 2004
- Doina Păuleanu, Singularitate și reconstrucție imaginară, Ed. Arcade, București, 2010
- Dan Tudor, Indexul independent Tudor-Art, Ed. Gallerya.ro, Râmnicu Vâlcea, 2012 și 2013]
Note
modificare- ^ a b c „Alexandru Poitevin-Scheletti, 1879 - 1959, București”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Mari familii militare
- ^ Mihai Cojocariu, Partida „separatistă” din Moldova[nefuncțională] (Curs special de istorie modernă a românilor) pe situl Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Pagina accesată la 8 decembrie 2012.
- ^ a b Tradiționalism: Alexandru Poitevin-Skeletti[nefuncțională]
- ^ Târgul Internațional GAUDEAMUS - Carte de învățătură